Situri arheologice

 

DION
Unul dintre orasele de importanta strategica in antichitate si unul dintre cele mai renumite orase ale Macedoniei este Dion. Prima mentionare in scris este oferita de Tucidide. Orasul se pare ca ar fi fost construit in onoarea lui Zeus de catre perivei  din Thessalia ( in acord cu documentele istoricului Dimitsas). Numele orasului ii este atribuit lui Zeus. In fiecare an are loc evenimentul “ ZEUS”, sub atentia tatalui zeilor si sub atentia Bisericii. In Dion se desfasurau Jocurile Olimpice, sarbatori si ritualuri. Locuitorii orasului se numeau Dieis, Dioi si Diastai. Prima luna din calendarul macedonic a fost denumita Dios. Numele orasului este de asemeni atasat de Orfeu, in urma traditiei care sustine ca acesta a fost ucis de femei din Dion si cum ca in piatra orasului ar fi fost zidite oasele lui.
Ruinele vechiului oras sunt aflate la 4 kilometri de mare. Cercetarile arheologice in regiune au inceput in 1928 si in 1973 au continuat sub indrumarea Prof. Dr. Dimitrios Pantermalis. Sapaturile arheologice au scos la iveala Templul Zeitei Isis si al altor zei egipteni, Templul Mic al Afroditei Ypolympiadis, Sanctuarul Antic al Dimitrei, Teatrul Elen Antic al epocii lui Philip al V-lea, un teatru roman din perioada Conacului zeului Dionisos – cu mozaicuri superbe, cimitire, magazine, Altar al lui Zeus, oracol, pereti, instrumente muzicale ( de exemplu HYDRAULIS -un instrument muzical de vant) si bai termale, Alegerea locatiei drept sanctuar al lui Zeus a fost dictata de semne divine. A fost prezisa in suvoiul apelor de cristal, copaci batrani si strapunsi de fulger in timpul furtunilor de vara. In baza traditiei si in acord cu Deucalion- regele Thessaliei, a fost ridicat un altar in onoarea lui Zeus la Dion, iar macedonii l-au declarat oras si centru religios.
Muzeul Dion a fost inaugurat in 1983 si este alcatuit din obiecte regasite in zona Olimpului si alte parti ale Pieriei, Greci cum ar fi Pydna si Ritini. Este amplasat pe 3 etaje delimitate in module, in  functie de etapa sau de zona unde au avut loc cercetarile. Ansamblul muzeului include statui, monumente funerare si votive, elemente arhitecturale, monede si diverse articole care au fost regasite in temple, in necropola din Dion, precum si documente ce reconstituie viata de zi cu zi in orasul antic Dion.

LEIBITHRA
Libithra sau Leibithra este un oras in apropierea Muntelui Olimp, unde, in concordanta cu legendele si mitologia, Orfeu a fost ingropat de Muze. Era locul preferat al Muzelor, de aceea si numele de nimfe in greaca veche era LIBITHRIDES. Legendele sustin ca Muzele au strans parti ale corpului lui Orfeu si le-au ingropat in Libithra, la poalele Olimpului, unde pasarile isi desfasurau trilul deasupra mormantului sau. Aceasta traditie este mentionata de Pausanias, Strabon, Apolon din Rodos.
Pausanias din vechiul Rodos mentioneaza vehea credinta cum ca Libithra a fost distrus de inundatii. Un oracol spunea ca orasul va fi distrus de un mistret cand soarele se va reflecta in oasele lui Orfeu, ce se gasesc depuse in urna unei vechi coloane. Locuitorii din Libithra nu au dat crezare oracolului, cum ca un asemenea animal ar putea distruge un mormant masiv. Cand ciobanii locului au deschis din greaseala urna, Zeul Dionisos a declansat o furtuna uriasa asupra locului. Drept urmare, raul SUS (al carui nume in greaca veche inseamna animal salbatic) a inundat si distrus intreg orasul, inecand toti locuitorii si animalele lor.
In Libithra au existat monumente dedicate lui Orfeu si in cinstea cultului de nimfe. Amplasamentul vechiului oras a fost detectat in site-ul arheologic langa Muntele Olimp, in locul orasului Leptokaria. In preajma orasului au fost gasite morminte din epoca bronzului; de asemeni, in acelasi loc dar pe Muntele Olimp a fost gasit un drum vechi pavat. Site-ul arheologic include si orasul Acropole, complexul de morminte ale legendarului Orfeu.

VERGINA
Arheologii si-au aratat interesul pentru dealurile din jurul Vergina incepand din 1850 avand banuiala ca vor descoperi monumente funerare. Sapaturile au inceput in 1861 sub supravegherea arheologului francez Leon Heuzey, sprijinit de imparatul Napoleon. Au fost gasite parti ale unei cladiri imense in zona Sfanta Treime, care dupa opinia multora servea drept loc regal si sacru. Cu toate acestea, sapaturile au fost oprite datorita riscului de malarie.
In 1937, Universitatea Aristotel din Salonic la initiativa profesorului Roman, si-a decis stabilirea unui centru universitar pe post de excavare a locului si pentru educatia elevilor. Domnul Romeo a excavat mai multe parti ale palatului si ar fi descoperit un mormant de origine macedoneana, numit de catre excavatori “Mormant Roman”, dar iarasi sunt intrerupte sapaturile din cauza razboiului greco-italian din 1940. Dupa razboi, se reiau sapaturile in jurul anilor 1950-1960 si restul “Palatului” a fost descoperit. Arheologul grec Manolis Andronikos este convins cum ca “Movila cea Mare”- un loc aflat sub colina, ascunde morminte ale regilor de origine macedoneana. In 1977, acesta incepe o campanie de excavare de 6 sapatamani si a descoperit 4 camere funerare neatinse de jefuitorii de morminte. Altele 3 au fost gasite in 1980. Sapaturile au continuat in anii 1980 si 1990. Arheologul sustine ca mormintele au regi de origine macedoneana, inclusiv mormantul lui Philip al II-lea, tatal lui Alexandru cel Mare, una dintre femei si fiul lui Alexandru cel Mare, Alexander al III-lea din Makedonos. Aceste descoperiri au fost confirmate de catre Guvernul Grec. In ciuda acestora, sunt arheologi care pun la indoiala datele si sustin ca mormantul apartine lui Philip al III-lea, frate vitreg al lui Alexandru cel Mare; de asemeni, o parte din persoane sustin ca mormintele nu sunt regale, dar fac parte din randul oficialilor macedoneni, ce au castigat bogatii enorme in urma campaniei lui Alexandru cel Mare in Asia. In cazul in care mormantul apartine lui Philip al III-lea, armele si armurile gasite in mormant apartin lui Alexandru cel Mare, deoarece dupa moartea lui Philip al III-lea, armele sale au revenit in Macedonia.
Arheologul sustine ca urna de aur ce contine corpul lui Philip al II-lea, aflat in partea de sus a soarelui pe zona Vergina, a fost adoptat ca un simbol grec al Macedoniei. O gama mare de artefacte au fost revelate din morminte , multe din ele din aur, inclusic Cununa de Aur Stelar a lui Philip al III-lea. Toate obiectele se afla depuse in muzeu din anul 2000, muzeu care este situat pe colina dealului. In 1996, Unesco declara integrarea site-ului arheologic in randul monumentelor de patrimoniu mondial. Puncte esentiale pe care le puteti vizita sunt: mormintele regale, Palatul, cimitirul Timvon, sanctuarul religios, Acropole si zidul orasului.